Recunostinta in multe multe ghilimele

Stiu ca poate vi se va parea cam nepotrivit sa vb despre asa ceva acuma in POSTUL MARE, insa exista destui oameni care le ,, multumesc'' semenilor pt ajutorul acordat , in cele mai urate moduri cu putinta. PT acestia care raspund binelui cu rau, am compus spontan urmatoarele versuri:Ma duc mama-nt-altu loc\Nu stiu cand o sa ma-ntorc\Duce-m-oi si n-oi veni\SA vad cine m-a dori\Si cui bine i-a prii\Ca vad ca e rar in lume\Sa faci si sa primesti bine\Mai des cine-i ajutat\Degraba te-o si uitat\ Chiar in loc de un multam\Te suduie d-al tau neam\Ca, de , fiind sacii-n car\Lasa-n colo pe morar\Ca ziua buna ai dat\Si belea ti-ai capatat\ Iar de cumva ai nevoie\Te-ajuta SFANTU SISOE\ca cel odat-ajutat\Usa ti-o-a aratat\Fiindc-asa-s destui pe lume\Uita ca le-ai facut bine\Da ia sa gresesti o data\Te tin minte viata toata\\Asa NU trebuie sa procedam. OMUL cel de omenie se cunoaste dintr-o miedeci nu generalizez